Prima data cand m-am izbit de termenul asta a fost cand am inceput s-o ascult pe Marie Forleo, acum cativa ani in urma. Zic “m-am izbit” pentru ca – din prima secunda – am simtit ca s-a “inventat” o nisa si pentru cei ca mine, fara nisa :)) 
 
Chiar daca suntem in anul 2019 si este plina lumea de digital nomads, de energy workers, de oameni care calatoresc si fac tot ce sunt inspirati sa faca – adica numai ce le place, de oameni care se reinventeaza si te uimesc cu pasiunile lor “neasteptate” – inca mai exista dinozauri care iti recomanda cu caldura sa te nisezi. 
 
Adica sa iti gasesti UN SINGUR LUCRU pe care sa-l faci si sa-l faci perfect. (aici as avea nevoie de emoticonul ala care se tavaleste pe jos de ras). 
 
Din punctul meu de vedere, sa iti limitezi placerile in viata inseamna sa traiesti mai putin. Inseamna regrete. neimplinire. o durere pe care nu stii de unde s-o apuci, care nu e depresie, dar pe acolo. Never enough. 
 
Am fost acolo. Ooo, da, mult timp. Am incercat sa fac totul perfect, asa cum spun altii, cum fac altii, cum credeam eu ca “ar prinde”, ca sa obtin rezultate. And guess what! Am avut ceva succes. Insa succesul asta a fost volatil, ca cele 15 minute de faima. Dupa ce trece valul, ramai cu un gust amar de… not enough, neimplinire, neterminare. 
 
De cate ori ai gandit sau simtit ceva de genul: “mai, oare asta e tot? oare nu este mai mult de atat? ca e cam trist!” 
 
Dupa ce am auzit la Forleo de termenul asta de “a multi-passionate entrepreneur”, am luat cuminte o foaie de hartie si am scris acolo ce-mi place mie sa fac. M-am trezit in fata unei liste in care, fiecare linie imi spunea ceva, insa – luate impreuna – ma faceau sa plang. Cum naiba sa ‘asamblezi’ gatitul cu scrisul si calatoritul, cu mersul la plaja, cu cititul, cu filmele, cu predatul, cu uitatul la cer si cu plimbarile cu barca, cu schitatul rochiilor pe spatele unei agende – si… sa mai faci si bani din asta?! 
 
Am ajuns la o singura concluzie: plm. Am aruncat foaia. 
 
M-am intors la lupta. Sa imi fac un site nou, sa fiu in trend. Sa scriu mai des. Sa ma promovez. Sa fiu activa in social media. Sa vand. Sa creez continut de calitate (hahahaha, doamne, ce ma face sa rad numai expresia asta:))). Ah, da, acum cativa ani incercam chiar sa ma duc si la diverse adunari din astea – conferinte. 
 
Am inceput sa invat despre energie si despre “intentional resting”. Bai, si jur ca am incercat sa ma odihnesc. Cam un an. Ma odihneam atat de tare, ca ma apuca o plictiseala din aia de ma urcam pe peretii mei de bambus din Bali. 
 
Hello!! Yes!! Poti sa te plictisesti si pe cea mai sexy insula exotica din lume. Si la cel mai de 5 stele resort. Si sa te apuce dracii la plaja, ca te mananca ceva si nu stii ce este si nu te poti scarpina in public :)) 
 
Toata mancarimea asta s-a oprit cand m-am dat cu o barca. Am iesit in larg, am incercat sa ma las purtata, sa simt valurile. (anxietatea mea se manifesta prin frica de movement – so, it’s not always easy to surrender). 
 
M-am intors acasa, am pus un video pe Instagram de pe barca. Si am inteles ca NU VREAU SA RENUNT LA NIMIC DIN CE-MI PLACE. Ca le vreau pe toate. Ca pot sa le fac pe toate.
 
 
 
Iar mintea mea a inceput sa faca tot felul de conexiuni. Unele so fucking obvious, ca iti dai ochii peste cap. 
 
1. in viata este vorba despre placere. Adica, rostul nostru este sa fim fericiti. Cu cat avem mai multe placeri (multumiri, satisfactii), cu atat ne simtim mai bine, cu atat vin si banii si alte chestiile faine. Am scris ieri despre asta.
 
2. fricile nu dispar niciodata, mai bine le accepti si razi de ele. Ok, merge si un gin sau ceva. 
 
3. suntem prea orientati pe rezultate. Facem chestii in viata doar pt ca asa credem noi ca o sa obtinem ceva. Ne intalnim cu oameni, poate ne ajuta in cariera. Mergem la sedinte, ca asa trebuie. Ne sacrificam – am fost invatati ca fara sacrificiu nu se poate, ca e ceva mandrie in durere. Vindem/ scriem/ cream ca sa facem bani. Mergem la un loc de munca, sa avem salariu. Ne amanam vietile pentru altii, pentru like-uri, pentru faima si influenta, pentru praise. 
 
Gandim undeva in mintea noastra ca – daca facem totul “cum trebuie” – la final, poate poate o sa ne simtim good enough. Ca poate o sa avem timp sa respiram. 
 
Am inteles ca tot ce scrisesem eu pe foaia aia avea sens.
 
* pot sa gatesc cu pasiune doar pentru familia mea. Nu tre’ sa fac asta public, ma pot bucura in bucatarie de una singura, chiar daca n-o sa stie nimeni ever ce prajituri divine inventez. 
 
* pot sa ma dau cu barca si sa merg la plaja si sa nu ma simt vinovata de asta, este timpul meu, placerea mea. Si da, pot sa studiez navigatia doar pentru ca imi aduce o imensa bucurie. 
 
* pot sa scriu si sa fac publice texte care nu “vand”, care sunt citite de 3 oameni. Doar pentru ca eu simt sa le scriu. 
 
* pot sa nu postez nimic pe retelele sociale, lumea n-o sa se duca naibii fara mine. si nici afacerea mea. 
 
* pot sa predau si sa tin cursurile mele fara sa ma ingrijorez de cat de profitabila e chestia. Daca mie imi place, atunci e bine. 
 
* pot sa iubesc, fara sa astept sa fiu iubita. Fara sa slabesc mai intai. Fara sa fac pe plac altora. Fara sa imi fie frica de ce spun, ce fac, ce decizii iau. 
 
* pot sa fiu pasionata de orice, oricat de frivol pare, fara vina ca deranjez pe cineva cu vesnicile mele subiecte de discutie: aviatie, design, fashion, astrologie si shamani, hoteluri si arhitectura. 
 
 
Nu suntem o linie dreapta, care se termina la un moment dat. Nici Universul nu este. De ce ne-am limita si n-am face TOT ce ne place, oricat de ciudat ar fi? 
 
 
 
 
 
Definitia din dictionar la entrepreneur = go-getter, high flyer, success story, mover and shaker, idea person, promoter, author, creator, showman, supporter, forwarder. 
 
 
Ca sa fii antreprenor – nu inseamna neaparat numai sa faci bani din afacerea ta – ci, mai intai: 
 
* sa iti spui in cap povestea TA despre succes. sa definesti ce anume inseamna succesul pentru tine. S-ar putea sa nu semene cu al altora. 
 
* sa faci mici pasi spre ce te face fericit. 
 
* sa fii multumit cu tine si viata ta. sa stii ca esti good enough, no matter what, si ca meriti sa ai tot si sa faci tot ce vrei. 
 
* sa iti misti corpul si mintea. sa te debarasezi de “the old school”, sa iti faci propria scoala de “simtit bine”. Si sa fii bland si ferm cu tine 🙂 
 
* sa pui pe foaie ideile care iti vin cand te simti cel mai bine. si sa le urmezi. REZULTATELE NU CONTEAZA. CUM TE SIMTI CONTEAZA. 
 
* sa te promovezi pe tine si pe cei din jur. sa le spui cat ii admiri. 
 
* sa fii responsabil pentru ce scrii, spui, creezi, si sa fii tu insuti, original. Sa fii autorul propriei vieti. 
 
* sa iesi pe scena. Oricat de tare ar durea asta. Oh, fuck, I know. 
 
* sa fii suporter pentru cei din jur, sa ii incurajezi, sa ii vezi, sa le spui ce crezi, sa ii ridici. 
 
* sa urmaresti, sa ajuti, sa sustii, sa iubesti, sa daruiesti fara sa astepti ceva inapoi. 
 
* sa iei decizii si sa le sustii, chiar daca ti-e teribil de frica. 
 
 
 
Si dupa toata vorbaria asta, concluzii:
1. Renunta la asteptari si rezultate. Se poate mai bine decat considera mintea ta. 
 
2. Schimba povestea pe care ti-o tot spui in cap, despre ce poti si ce nu. 
 
3. Fa loc in viata ta, zi de zi, la cate putin din toate placerile pe care le ai.  
 
4. Tot ce vrei sa primesti – daruieste mai intai. 
 
5. Chiar daca ai un job si nu esti pe cont propriu – esti pe cont propriu. Esti responsabil pentru cat de bine te simti. Gaseste in jobul ala o ancora, o mica placere zilnica – sau pleaca. Este chiar atat de simplu, am fost acolo. 
 
6. Banii vin in “cantitati” direct proportionale cu placerea pe care o simti. Cand ai facut ultima data ceva care sa te bucure pana la lacrimi? Ok, da, sexul se pune!! Inclusiv solo. 
 
7. Iti mai amintesti ce faceai cand erai mic(a), de nu te mai auzeau ai tai prin casa si credeau ca te-a rapit cineva? Sau ce faci acum cu atat de multa usurinta incat nu consideri prea important? Aia e! (gaseste o varianta moderna, ca plastilina e ciudatica :))
 
* apropo – eu asezam papusile pe toate scaunele din casa, le predam lectii si le bateam cu rigla daca nu invatau. (rolling-eyes, bad teacher)
 
8. Scrisul ajuta enorm. Chiar daca “nu stii sa scrii”. Este o eliberare. 
 
9. Timpul nu exista. Poti sa ai tot timpul din lume si sa faci incet, lejer, simplu, minunat toate chestiile care iti plac. Si poti sa nu mai ai timp si sa te pierzi in kakaturi si enervari zilnice. Este alegerea ta. 
 
10. Daca gasesti mereu scuze, orice fel de scuze – ca ti-e frica sa te exprimi, ca nu poti, ca nu stii ce si cum, ca de maine, ca nu ai bani, ca nu este momentul – vei simti ca ceva doare in tine. ca nu esti ever enough. Si chestia asta NU ESTE ADEVARATA!! You are enough! 
 
11. TOT nu stii ce sa faci azi, acum, in viata asta, desi ti-ai pierdut timpul citind textul asta? :)) 
 
Fa exact ce se simte cel mai bine in acest moment. 
 
Fa ce-ti este cel mai frica sa faci, desi te atrage cel mai tare. 
 
Fa pace cu tine. Lasa-te vazut asa cum esti. 
 
Fa primul lucru nebunesc pe care il simti si care te face sa razi cu lacrimi. 
 
 
A multi-passionate entrepreneur inseamna sa crezi in tine si sa-ti respecti placerile, sa te joci, sa elimini orice scuza, sa stii ca meriti sa fii platit pentru ceea ce creezi, sa accepti ajutor si sa oferi ajutor. Si sa desenezi cat de des poti in afara conturului. 
 
 
Beach day today. Papapa. 
 
 
Huge love & hugs,
Ioana

Learn how to get anything you want

No Comments

  1. UUUU super !! super frumos ! asta fac si eu !adica fac numai ce imi place si ma doare direct nicaeri ce cred alti !